Imprimare
PDF

Biserica Evanghelică

biserica-evanghelicaÎn mijlocul unei incinte ovale, se înalţă spre cer biserica evanghelică, închinată Sf. Nicolae, impresionantă prin  monumentalitate şi ţinută.

Elemente de construcţie şi arhitectură, care au supravieţuit timpului, conduc la ideea că vechea biserică romanică s-ar fi construit între 1250-1270, aparţinând fazei cisterciene. Pledează pentru aceasta: portalul deschis pe faţada vestică a turnului şi marea rozasă de deasupra, ca mărturii ale manierei gotice timpurii.
Peretele răsăritean al corului păstrează o piatră funerară, adăpostind mormântul preotesei Anna May, decedată în 22 aprilie 1631, numai 25 de ani, care se bănuieşte a fi bunica vestitului argintar Georg May, apreciat, printre alţii, de voievodul Constantin Brâncoveanu.
Din secolul al XIII-lea şi până în zilele noastre, construcţia a suferit modificări, datorate mai ales cutremurelor, care i-au afectat structura de rezistenţă, transformări care însă n-au schimbat planul orizontal, ci doar părţile superioare. Între 1839 şi 1841, biserica medievală a fost dărâmată, construindu-se un nou lăcaş, în stil neoclasic.
Astăzi, edificiul se compune dintr-o bazilică cu trei nave, delimitate prin două rânduri de coloane. Bolţile sunt decorate cu elemente vegetale, deasupra arcadelor se păstrează citate din Biblie, iar în cor sunt sugerate reprezentări simbolice ale evangheliştilor: mielul mistic, potirul cu spice de grâu şi struguri. Altarul e dominat de Christos binecuvântând, tabloul fiind completat de figurile apostolilor Petru şi Pavel din vitraliile ferestrelor.
Portretele lui Martin Luther şi a lui Johannes Honterus, corifeii Reformei religioase, completează ambientul din ferestrele alungite pe verticală, lucrate tot în vitraliu.
După cutremurul devastator din 1838, care a determinat refacerea integrală a bisericii, se construiesc: acoperişul şi clopotniţa, căreia în 1903 i se mai adaugă un etaj şi actualul coif cu cele patru turnuleţe, lanterna din vârf  finalizând ansamblul turnului, ce anterior fusese dotat cu cele patru ceasuri. Zidurile înconjurătoare se înalţă pe palisada întărită cu pământ, la începuturi, şi pe curtinele de piatră ridicate în secolul al XV-lea. Dacă iniţial au fost 9 turnuri, fiecare fiind dat în paza şi grija celor 9 „vecinătăţi”, în care se organizaseră saşii, astăzi se mai păstrează doar 8, „turnul porţii” fiind demolat, luându-i locul clădirea cu un etaj, de lângă intrare.
Amenajarea cimitirului „modern” la 1792, într-o incintă apropiată, a sacrificat o parte a vechilor fortificaţii. Între 1841 şi 1842 se instalează orga, în stil neogotic. Până în 1899, pe partea interioară a zidului primei incinte mai existau cămările de provizii, iniţial locuinţe provizorii din lemn, la fel ca la Prejmer, din care rămăseseră mai puţin de jumătate.
Poate cel mai important eveniment găzduit de biserică este încoronarea, în septembrie 1690, a principelui Transilvaniei, ceremonie la care participă învingătorii austriecilor din lupta de la Tohan-Zărneşti, printre care şi voievodul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, alături de Dieta ardeleană, convocată la Cristian.
Ultima restaurare serioasă, din 1960-1961, a zidurilor şi turnurilor, a reuşit să pună în evidenţă întreg  ansamblul arhitectonic, care poate fi vizitat de turişti, fiind unul dintre punctele de atracţie ale Cristianului.

Program de vizitare 9-12, 14-18


Fotografiile reprezintă:
- biserica evanghelică (foto Leopold Alder - 1889)
- planul bisericii evanghelice
- Martin Luther și Johannes Honterus
- mormântul preotesei Anna May
- biserica evanghelică - stampă de epocă
- fotografii actuale cu biserica